Revista Comorile Pamantului nr. 63 Hornblenda

Hornblendele reprezinta o categorie de minerale din grupa amfibolilor, in care apar variatii insemnate ale continuturilor de Fe si Mg. Se gasesc frecvent in roci magmatice si metamorfice. Cristalele de hornblenda se clasifica in sistemul monoclinic de simetrie si au fost de prisme lungi, de obicei cu sectiune transversala pseudohexagonala si striatii de-a lungul fetelor.

Rodocrozitul

Rodocrozitul este o un mineral din categoria carbonaților care aparțin sistemului trigonal de cristalizare.
Mineralul are duritatea între 3,5 - 4,5 pe scara Mohs, având formula chimică MnCO₃.
Culoarea rodocrozitului variază de la un roz deschis, alb translucid, la galben, galben-brun în funcție de impurități (ioni de metale străine), până la negru. 

Răspândire  

In natură rodocrozitul poate fi găsit frecvent sub formă de cristale, uneori sub formă de granule rotunde, care au în masa mineralului o structură de straturi (benzi) concentrice.

Rodocrozitul este asociat în rocile hidrotermale cu minereuri de cupru, plumb, argint, dar poate fi întâlnit și în roci metamorfice sau roci sedimentare.
In Romania, cele mai apreciate exponate provin de la mina Cavnic.

Rodocrozit din colectia personala :

Ou de rodocrozit si siderit - Cavnic

Ou de rodocrozit si siderit - Cavnic

Rodocrozit pe cuart si wavellit - Cavnic

Rodocrozit, cuart si wavellit - Cavnic

Rodocrozit, cuart si wavellit (detaliu) - Cavnic

Rodocrozit din Romania :

Rodocrozit si cuart - Cavnic

Rodocrozit si cuart - Boldut

Trandafir de rodocrozit pe cuart - Boldut

Rodocrozit si calcit - Boldut

Rodocrozit si cuart - Boldut

Rodocrozit si calcit - Boldut

Rodocrozit, tetraedrit, cuart, galena - Cavnic

Rodocrozit, tetraedrit, cuart, galena (detaliu) - Cavnic

Rodocrozit pe cuart - Boldut

Rodocrozit si cuart - Cavnic

Rodocrozit pe cuart - Cavnic

Rodocrozit si cuart - Cavnic

Rodocrozit pe cuart - Boldut

Noutati

Limonit pe cuart si pirita

Limonit pe cuart si pirita (detaliu)

Calcedonie

Calcedonie (a doua fata)

Turmalina verde si muscovit - Brazilia

Turmalina verde si muscovit - Brazilia

Pirita si frunzulite de calcit pe dolomit portocaliu pe baza de cuart - Cavnic

Cuart, galena si pirita - Dognecea

Cuart doua generatii - Baiut

Calcopirita si blenda

Calcit pe cuart

Arici de cuart putin ametizat - Cavnic

Cuartul fumuriu - Smokey Quartz

Cuarţul fumuriu este o varietate de cuarţ transparent. Culorile lui variază de la o tentă slabă de cenuşiu-fumuriu, la maro închis sau negru, cu o suită de nuanţe intermediare. Poate avea culori dulci, subtile, cum ar fi maro-gălbui sau ciocolatiu. Cuarţul închis la culoare, aproape negru, se numeşte morion, de la grecescul moreios = întunecat.

Culoarea se datorează prezenţei, în reţeaua cristalină, a unor elemente străine,combinată cu influenţa radioactivităţii naturale a locului.

In Romania cuartul fumuriu se gaseste la Cavnic si este adesea asociat cu dolomitul.

In cautarea unui exemplar de cuart fumuriu, am gasit urmatoarele fotografii cu piese superbe, provenite din Romania, piese care se afla in colectii private din strainatate.

Dolomit pe cuart fumuriu, calcopirita si blenda - Cavnic

Dolomit si cuart fumuriu - Cavnic

Dolomit alb pe cuart fumuriu - Cavnic

Cuart fumuriu si dolomit - Cavnic

Dolomit pe cuart fumuriu - piesa de muzeu - Cavnic

Dolomit pe cuart fumuriu (detaliu) - piesa de muzeu - Cavnic

Dolomit alb pe cuart fumuriu - Cavnic

Cuart fumuriu si dolomit - Cavnic

Cuart morion si dolomit - Cavnic

Dolomit pe cuart fumuriu - Cavnic

Cuart fumuriu, dolomit, calcopirita si covelina - Cavnic

Revista Comorile Pamantului nr. 62 Sulful

Sulful este un mineral nativ, cu formula chimica S. Cristalele de sulf apartin sistemului ortorombic de simetrie, acestea avand, de obicei, forme tabulare sau bipiramidale. Sulful are culoarea galben stralucitor, uneori poate fi si maronie. Duritatea sulfului este mica clasandu-se intre 1.5-2.5 pe scara Mohs.

Revista Comorile Pamantului nr. 61 Smaraldul

Smaraldul este un mineral care cristalizează în sistemul hexagonal; culoarea verde este dată de ionii de crom și vanadiu. Este un alumosilicat de beriliu din grupa pietrelor prețioase. Smaraldul se poate confunda  cu turmalina, cu dioptazul sau cu sticlele colorate.

Răspândire

Rocile de asociație sunt pegmatitele, granitul, roci sedimentare și roci metamorfice ca: gnaisuri. Mărimea cristalelelor rareori depășește câțiva centimetri, având frecvent incluziuni de biotit sau alte minerale ce scad valoarea smaraldului. Cantități mai importante s-au găsit în Brazilia și Columbia, mai reduse în sudul Africii, Ural "Valea Habah", Austria și Norvegia. Cel mai mare smarald din lume (16.300 carate) se află în muzeul Topkapi-Serail din Istanbul.

Utilizare

Cea mai frecventă utilizare a sa este de piatră prețioasă.

Smaraldul are o culoare stabilă; numai la o temperatură de 700-800 °C, își schimbă culoarea. Din cauza fisurilor din cristal culoarea devine neuniform repartizată, ceea ce a determinat pe producătorii de giuvaeruri să acopere cristalul cu un strat de rășină sintetică incoloră pentru stabilizarea culorii cristalului.

Smaraldul este frecvent imitat prin smaralde artificiale, turmalina verde, dioptaz sau varietăți de granat ca demantoid și grosular sau chiar sticlă colorată.

Schimbare de domiciliu